Denumirile de pe raft pot crea impresia că „uscat”, „deshidratat” și „confiat” sunt trei categorii complet separate. În practică, termenii folosiți pentru uscare se pot suprapune, iar produsele trebuie comparate după proces și ingrediente. Cea mai utilă întrebare este ce s-a întâmplat cu fructul înainte să ajungă în pungă.
Uscat și deshidratat: reducerea apei
Uscarea presupune îndepărtarea unei părți din apa alimentului. Se poate realiza prin procedee diferite, inclusiv cu aer cald sau prin liofilizare, care influențează textura și caracteristicile produsului. [3]
În limbajul comercial, „uscat” și „deshidratat” nu îți permit singure să stabilești metoda exactă. Pentru asta, citește explicațiile producătorului. Niciunul dintre cele două cuvinte nu dovedește automat că produsul conține doar fruct.
Ca utilizare, un fruct flexibil poate fi comod într-un aluat sau într-un terci, iar unul crocant poate completa un bol. Aceste preferințe țin de preparat. Textura nu poate înlocui citirea listei de ingrediente.
Ce aduce în plus confierea
Confierea implică folosirea zahărului sau a siropului pentru impregnarea fructelor. În tehnologia alimentară există și deshidratarea osmotică, prin contact cu soluții concentrate; produsele rezultate pot trece apoi prin alte etape de uscare. [4]
Așadar, un fruct poate fi și îndulcit prin procesare, și uscat ulterior. Nu este suficient să îl recunoști după formă sau culoare. Pentru alegerea zilnică, verifică ce ingrediente au fost declarate și în ce fel se potrivește produsul rețetei.
Fructele confiate pot avea un rol într-un desert, dar nu trebuie confundate cu fructele uscate fără adaosuri. Comparația utilă privește cantitatea folosită și compoziția preparatului, fără să împartă toate alimentele în categorii rigide de „bune” și „rele”.
Ce rămâne din compoziția fructului
Fibrele din fructele uscate participă la funcționarea intestinului, iar cantitatea lor diferă între produse. Compușii vegetali includ polifenoli, studiați pentru interacțiunile cu microbiota și procesele oxidative. Biodisponibilitatea, adică partea care devine disponibilă organismului, contează în interpretarea efectelor. [1]
Carotenoizii și alți constituenți ai fructului se pot modifica în timpul procesării. De aceea, nu putem presupune că toate vitaminele sau toți polifenolii se păstrează în aceeași proporție și în toate produsele. [2]
Zaharurile rămase în fruct sau adăugate la confiere participă la aportul de energie. Glucoza este folosită de celule, țesuturi și organe. Diferența alimentară vine și din cantitate și din celelalte componente: zahărul dintr-un sirop nu adaugă fibrele fructului.
Pentru alimentația obișnuită, urmărește aportul de fibre din mai multe surse. Cercetările ample despre calitatea carbohidraților susțin această abordare generală, fără să stabilească un avantaj automat pentru orice produs numit „deshidratat”. [5]
O comparație simplă în magazin
Începe cu lista ingredientelor: este declarat doar fructul sau apar și zahăr, sirop, ulei ori alți constituenți? Continuă cu tabelul nutrițional, folosind aceeași bază de comparație, de regulă 100 g.
Apoi estimează cantitatea pentru rețeta ta. Dacă folosești fructele ca accent într-o salată, ai alt punct de plecare decât pentru o umplutură de prăjitură. Gustă preparatul înainte să mai adaugi un ingredient dulce.
Respectă și instrucțiunile de păstrare, inclusiv după deschidere. Denumirea procesului nu îți spune singură cât timp poți ține un anumit produs în condițiile din bucătăria ta.
Cum aplici alegerea la Dovy
În categoria fructelor uscate Dovy poți consulta descrierile produselor disponibile. Pentru combinații gata alcătuite, compară ingredientele din mixurile funcționale Dovy.
Fiecare pungă de mix are 125 g; acest gramaj nu se transferă automat produselor individuale. Alege după ingredientele declarate, gust și momentul mesei, apoi adaptează cantitatea la preparatul tău.
Bibliografie
- Alasalvar, C. și colab. (2023). Dried Fruits: Bioactives, Effects on Gut Microbiota, and Possible Health Benefits—An Update. Nutrients, 15(7), 1611. DOI: 10.3390/nu15071611.
- Chang, S. K.; Alasalvar, C.; Shahidi, F. (2016). Review of dried fruits: Phytochemicals, antioxidant efficacies, and health benefits. Journal of Functional Foods, 21, 113–132. DOI: 10.1016/j.jff.2015.11.034.
- Ratti, C. (2001). Hot air and freeze-drying of high-value foods: a review. Journal of Food Engineering, 49(4), 311–319. DOI: 10.1016/S0260-8774(00)00228-4.
- Sagar, V. R.; Suresh Kumar, P. (2010). Recent advances in drying and dehydration of fruits and vegetables: a review. Journal of Food Science and Technology, 47(1), 15–26. DOI: 10.1007/s13197-010-0010-8.
- Reynolds, A. și colab. (2019). Carbohydrate quality and human health: a series of systematic reviews and meta-analyses. The Lancet, 393(10170), 434–445. DOI: 10.1016/S0140-6736(18)31809-9.